---

CAPITOLUL VIII – OAMENII SATULUI

A. PERSONALITĂŢILE SATULUI Prezentarea biografiilor (CV-urilor)   B. INTELECTUALII DE SEAMĂ a. Intelectualii de seamă, decedaţi b. Intelectualii de seamă, în viaţă   C. ALŢI OAMENI DE SEAMĂ AI SATULUI a. Oamenii de seama, decedaţi b. Oameni de seamă aflaţi în viaţă

D. BĂTRÂNII SATULUI Prezentarea bătrânilor, de peste 80 ani De vorbă cu câţiva bătrâni   E. EROII SATULUI DÂMBROCA Eroii din primul război mondial Eroii celui de al doilea război mondial Eroi care s-au opus colectvizării, în 1962 Eroii participanţi la revolta din 1962   F. PECEŢI DE OMENIE Sateni cu influenta meritorie in viata satului

 

 

B. INTELECTUALII DE SEAMĂ AI SATULUI

PREOT COSTEL ION (ALEXE)

Notă: Pentru mărirea fotografiilor din această pagină dați un double-click pe fiecare imagine separat

		Născut 1 mai 1961, în satul Dâmbroca, comuna Săgeata   Părinţii: Constantin şi Maria Alexe; Studii şi activităţi:   - Scoala generală de 8 clase – în satul Dâmbroca; - Treapta a I-a liceala ( clasele IX – X ) – Liceul “M. Eminescu “ Buzău; - Seminarul teologic de 5 ani – la Seminarul Teologic Buzău; - Facultatea de teologie de 4 ani – la Universitatea Bucureşti; - Preot – din 1988 – la parohia Profesor de religie la şcolile generale din Boboc şi Cochirleanca;

Părinții Costică și Marița	Pr. Costel și psa Florica	Preotul Costel și nepotul

Mirii: Costel și Florica - Nașii pr. Florin și psa Maria Stanciu	O masă în familie cu soția și nepotul	Fratele mai mic Viorel, mezinul familiei

 

Despre Biserică Si Slujitorii ei - AMINTIRI

www.dambroca.com/cap-4-biserica-n.htm

„  Locuri aparte în copilăria mea le-au ocupat: biserica şi cimitirul. Mă tot întrebam: de ce, pe fiecare cruce, scrie: „ aici odihneşte robul lui Dumnezeu?” Despre ce fel de odihnă este vorba? Ajungând preot, am desluşit toate aceste nedumeriri. Cimitirul este un fel de „dormitor”, aşa se traduce din limba greacă, iar oamenii stau aşezaţi în morminte, aşteptând Învierea. Fiecare Paşti, este o pregustare a luminii hristice. De aceea se merge în Săptămâna Mare la morminte, se îngrijesc, dar mai ales se plantează flori. Florile ne amintesc întotdeauna de Rai. Să ştiţi că eu în copilărie am fost în Rai. Fiecare zi era o bucurie. Cum vedem soarele răsărind, îmi duceam gândul la Dumnezeu, mulţumindu-i că pot vedea toate minunăţiile „Raiului” de jos. Fiecare zi era ca o zi de sărbătoare. Sărbătoarea îl înalţă pe om de la preocupările cotidiene, la Dumnezeu. Starea de mulţumire şi stare sufletească, pun stăpânire pe om în aşa măsura, încât nimeni şi nimic, nu-l mai tulbură. Duminica fiind zi de sărbătoare, mergeam la biserică. Mă închinam evlavios la fiecare icoană, aprindeam lumânări şi le priveam cum se jertfesc ca să dea lumină. Omul, când se jertfeşte, e plin de lumină. Mama şi tata se jertfesc pentru copiii lor.

Parinții, la nunta uneia surioare	Teologul Dan Ion, fiul lui Viorel citind apostolul	Preotul Costel și nepotul

Învăţătorii şi profesorii, se jertfesc  pentru elevii lor, iar Hristos - pentru toţi oamenii. Îi priveam pe oamenii din biserică cum se roagă, şi cu ce gesturi se apleacă în faţa Sfântului Altar şi îmi doream să fiu preot ca să mă rog împreună cu ei. Am văzut oameni plângând de bucurie dar şi de tristeţe. Oameni care implorau ajutorul divin şi iarăşi îmi ziceam că este un mare privilegiu să fii preot şi să-i asculţi, să-i ajuţi, dar mai ales să pătrunzi în adâncul sufletelor lor.

Sora Geta, care trăiește în Italia cu Familia	Sora Geta, care trăiește în Italia cu Familia	Sora Sanda, care trăiește în Canada cu Familia

Am văzut de asemeni oameni care duceau cu ei o tristeţe împovărătoare, dar care nu abdicau, având mare nădejde la Dumnezeu. Acum pot spune cu certitudine că omul credincios, poate fi doborât dar nu învins.
Venirea  pe lume a fiecărui om nu este întâmplătoare. Totul este „programat” de Dumnezeu. În ce familie să te naşti, ce fraţi şi surori să ai, în ce localitate să vezi lumina zilei. Lumea aceasta este făcută pentru tine. Cum pot uita eu colegii de clasă şi şcoală, învăţătorii şi profesorii, bătrânii satului cu mersul domol şi vocea stinsă dar cu ochii pătrunzători? Satul Dâmbroca este un asemenea loc binecuvântat de Dumnezeu. Fiecare casă din sat are povestea şi istoria ei. Fiecare bătătură a fost călcată de mii de ori de picioarele copiilor care ieşeau să se joace în fiecare zi. Toţi cei în care încă nu a murit copilul de altădată, înţeleg ceea ce spun eu acum. Priviţi un copil cum se joacă şi veţi avea răspunsul pe loc.”

Sursa: Monografia Satului Dâmbroca

Binele infloreste in tinda Bisericii

Eugenia Golub, 07 Octombrie 2010

 

Episcopului Teofil Ionescu		Bobocu este localitatea devenită celebră prin şcoala sa militară de aviaţie. Dar ar putea să-şi sporească renumele şi prin devotamentul faţă de biserică pe care îl are parohul de aici, părintele Costel Ion, prin râvna doamnei preotese care învaţă pe tinerele din sat să picteze icoane, dar şi prin ajutorul pe care credincioşii îl dau la gospodărirea parohiei. Când am ajuns la Bobocu, părintele Costel Ion lucra alături de săteni la ridicarea unei biblioteci parohiale căreia vor să-i dea numele episcopului Teofil Ionescu, născut în Bobocu şi refugiat la Paris în timpul regimului comunist. Credincioşii vor putea să citească aici lucrări bisericeşti şi literatură clasică din bibliotecă. În timpul iernii, părintele va ţine în bibliotecă orele de cateheză cu cei mici. Părticele din moaştele Sfântului Ioan Rusu Biserica din Bobocu, având hramurile "Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril" şi "Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena", este aşezată în partea veche a satului şi a fost ridicată în anul 1912, după cum atestă pisania. Ea a fost zidită pe temelia alteia, din vremea domnitorului Alexandru Ioan Cuza, iar crucile din cimitirul care se află în curtea bisericii dovedesc acest lucru, unele dintre ele datând de pe la 1800.

Iniţial, lăcaşul de cult avea înfăţişarea unei corăbii, dar în 1956, în timpul părintelui Ispas Bănică, i s-a modificat înfăţişarea, lărgindu-i-se spaţiul, şi a dobândit forma unei cruci. Preotul Bănică a slujit la Bobocu până la 82 de ani, trecând la Domnul la 97 de ani, şi a rămas în sufletul tuturor enoriaşilor pentru devotamentul şi pentru bunătatea de care a dat dovadă timp de zeci de ani, cât a fost preot aici. Pictura bisericii a fost realizată în 1958 de către pictoriţa Cantaragiu, dar atunci nu s-a făcut sfinţirea lăcaşului. În timp, din cauza fumului lumânărilor şi a umezelii, pictura s-a afumat şi s-a umplut de igrasie, ceea ce l-a determinat pe părintele Costel Ion să înceapă în 1994, un proces de spălare a acesteia. Tot atunci, biserica a fost repictată de Lichi Livia Pavel, iar în 1995, lăcaşul de cult a fost resfinţit. Între anii 2003 şi 2004 s-a realizat o catapeteasmă nouă, iar strănile şi uşile au fost înlocuite cu altele noi. Acum doi ani, s-a făcut clopotniţa căreia i s-a imprimat stilul moldovenesc prin acoperişul ascuţit, iar anul trecut s-a pus pardoseală nouă în biserică. În lăcaşul de la Bobocu, se află spre închinare şi părticele din moaştele Sfântului Ioan Rus, pe care preotul şi le-a dorit nespus să le aibă aici.

Răsplată pentru corişti

Copiii din sat sunt bucuroşi să participe la slujbele bisericii, iar pentru a-i stimula, părintele a organizat un cor în care aceştia cântă. Exsită şi o regulă internă conform căreia cine activează şi nu are mai mult de cinci absenţe la cor primeşte gratuit un pelerinaj de 3-4 zile la mănăstirile din ţară. Anul trecut, micii cântăreţi de biserică au fost duşi la mănăstirile din Moldova, iar recent la cele din Oltenia. Pentru a cinsti memoria eroilor care au luptat în cele două războaie mondiale, sătenii au ridicat chiar lângă biserică un monument din granit.

Dumnezeu a trimis omul potrivit

"De cinci ani de zile îmi doresc cu ardoare să îmi dea Domnul posibilitatea să ridic la Bobocu un cămin pentru bătrânii singuri şi bolnavi. Din păcate, visul meu nu s-a putut realiza până acum din cauza dificultăţilor financiare. Dar, aşa cum am constatat până acum, toate lucrurile se înfăptuiesc când vrea Dumnezeu, căci numai El poate săvârşi minuni. Anul acesta am cunoscut un om de afaceri român stabilit în Spania care s-a căsătorit cu o fată de la noi din sat. Acest om, plecat din Timişoara, care a rămas orfan de mic, după ce i-am mărturistit de planurile mele legate de ridicarea acestui adăpost, a donat bisericii noastre o sumă frumuşică de bani, adică jumătate din darul pe care l-a primit la nuntă. Mi-a făgăduit că, împreună cu asociaţia nonprofit pe care o are în Madrid, se va ocupa de ridicarea căminului de bătrâni, alături de care va funcţiona şi o locaţie pentru copiii abandonaţi. Primăria locală ne-a promis în acest scop un teren lângă sat. Dacă toţi aceşti oameni îşi vor ţine promisiunile, atunci în viitorul apropiat vom putea demara lucrările pentru acest proiect, cu ajutorul lui Dumnezeu".

Şi copiii părintelui au chemare spre Biserică

Părintele Costel și câțiva enoriași		Părintele Costel Ion este preot la Bobocu din 1994, după ce a slujit timp de şase ani în localitatea Finţeşti. Familia preotului este formată din trei băieţi - doi sunt studenţi la Teologie, unul este elev la Liceul Seminar din Buzău, şi o fetiţă la gimnaziu. Soţia părintelui pictează icoane după modelul bizantin, după ce s-a şcolit în arta desenului la Mănăstirea Putna, timp de trei ani. După cum spune doamna Florica Ion, nu oricine poate picta icoane, pe lângă talent, te ajută foarte mult o viaţă trăită în rugăciune, post şi linişte sufletească. Doamna preoteasă le învaţă pe fetiţele din împrejurimi care au ceva talent arta picturii. Bineînţeles, şcoala este gratuită, având în plus bucuria realizării icoanelor. Vin oameni mulţi la slujbe Părintele ne-a mărturisit: "Se spune că atunci când un preot vine slujitor la o biserică, va cunoaşte oamenii buni, faţă de un poliţist, care va face cunoştinţă cu cei răi. Lucrurile nu stau chiar aşa, dar important este că orice om are o latură bună în fiinţa sa.

De 16 ani, de când slujesc la Bobocu, toate treburile pe care le-am realizat la biserică au fost cu ajutorul oamenilor, care au răspuns cu bucurie chemării mele şi nu au pretins nimic în schimb. De altfel, îi mulţumesc lui Dumnezeu, că sunt multe duminici când trec pragul bisericii noastre peste 150 de oameni, iar în postul Sfintei Marii am spovedit 200 de persoane. Suntem ca o mare familie, care ne ajutăm reciproc atunci când avem nevoie de ajutor".

Parohia Boboc, Protoieria Râmnicu Sărat, Arhiepiscopia Buzăului și Vrancei, organizează, în data de 10 iulie 2017, ora 17:00, licitație pentru alocarea lucrărilor de pictură din nou, în tehnica frescă, la biserica „Sfinții Împărați Constantin și Elena”, cu o suprafață de aproximativ 700 mp. Persoană de contact: pr. paroh Costel Ion, tel. 0766.487.640

SURSA: Binele înfloreşte în tinda bisericii, Ziarul Lumina, de Eugenia Golub, 07 Octombrie 2010 -

Înapoi la pagina Intelectualii Satului Dâmbroca