CAPITOLUL I – CADRUL ISTORIC
PAGINI DIN ISTORIA SATULUI DÂMBROCA
3. Primul război mondial
„Multe documente privesc recrutările tinerilor şi trimiterea altor categorii de cetăţeni, pe front, până la vârsta de 48 ani, descriindu-se stresul aşteptării, speranţa că vor fi uitaţi de pe aceste liste, mulţi plecaţi găsindu-şi sfârşitul pe meleaguri străine, rudele lor necunoscând măcar locul de veci al acestora.
Pe unii mobilizaţi în conflagraţia de la 1916 – 1918, participanţi la luptele de la Oituz, Nemira, Şandora, Măgura, Mărăşeşti, Mărăşti, Panciu, Doaga, etc., adevărate cimitire ad-hoc, i-a avut Divinitatea sub protecţie şi au reuşit să se întoarcă acasă. Sunt liste cu bravii ostaşi de pe meleagurile din Săgeata şi Găvăneşti, dar despre cei din Dâmbroca nu se aminteşte, cu toate că bunicii noştri ne-au povestit despre participarea lor şi despre rude ale lor care nu s-au mai întors.
Nemţii s-au dedat la abuzuri pe teritoriul României în perioada 1916 – 1918. Pe teritoriul comunei Săgeata au luat, cu japca, sub titlu de rechiziţionări, boi, vaci, cai, oi, capre, porci şi altele.
Regele Ferdinand a promis, împroprietărirea pentru vitejii în război şi s-aţinut de cuvânt prin reforma agrară din 1918, reformă care s-a aplicat în perioada 1921 – 1928. Pământurile pentru împroprietărire au fost obţinute din exproprierea unor moşii: Murgeasca, Cărpuleasca, Bordoşani – Critianca, Săgeata de Sus, Săgeata de Jos, Coiteasca..”(Extras din Monografia Comunei Săgeata)
................................................................................
„Peste vrerea mai-marilor ţării, România a fost atrasă în bătălii crâncene, pentru a-şi desăvârşi ideea de unitate naţională, de alipire la patria mamă a tuturor provinciilor sale, dintre care unele erau sub stăpânirea Imperiului Austro – Ungar, iar altele sub stăpânirea Rusiei Ţariste., devenită, apoi, primul stat bolşevic, de tip comunist. Participarea la lupte, alături de Puterile Centrale, a costat enorm România, suferind mari pagube materiale, dar şi viaţa a peste jumătate de milion de oameni, precum şi mutilarea, pentru întreaga existenţă a altor câteva sute de mii. Acesta a fost preţul major, plătit în perioada 1916 – 1918 pentru FĂURIREA ROMÂNIEI MARI, care încorpora Ardealul, cât şi Basarabia.
Dosarul 12/1921 pune ordine în evidenţa locuitorilor comunei Scurteşti, care şi-au găsit sfârşitul în cruntele bătălii ale primului război mondial. Un ordin al Plasei Mărăcineni, relua către primărie instrucţiunile Ministerului de Război pentru organizarea anuală a Zilei Eroilor, sarcini pe această linie revenind autorităţilor administrative, cât şi şcolilor, organizaţiilor ne-guvernamentale şi în primul rând Societăţii „Mormintele Eroilor Neamului”. ” (Extras din Monografia comunei Vadu Paşii.)
„La intrarea în curtea bisericii cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”, se află o cruce, susţinută de un soclu de piatră şi un postament în trepte, placat cu marmură neagră. Pe faţa crucii se află scris: Această sfântă cruce s-a ridicat de Gheorghe S. Bratosin cu soţia sa, Marica, pentru morţii lor.” ( urmează prenumele acestora), iar pe spatele crucii citim că este înălţată pentru: „ Eroii din războiul 1916 – 1918, după care urmează prenumele acestora .. În apropiere se găsesc mai multe cruci mici, care amintesc de eroii căzuţi între 1941 – 1945.” (Monumente şi eroi Buzoieni, de Relu Stoica)
La nivelul comunei Săgeata sunt prezentate numele eroilor din războaie.
Lista cuprinde eroii din satele: Baniţa, Beilic, Borduşani, Dâmbroca, Găvăneşti, Moviliţa, Săgeata. Nu se specifică satul în dreptul fiecărui erou, dar se poate aproxima, după numele de familii, că unii dintre ei erau din Dâmbroca, sau au avut grade de rudenie cu oamenii din satul nostru.
La războiul de independenţă 1877 – 1878: Crăciun Gheorghe
La primul război mondial, 1916 – 1918: Albu Ion, Albu Marin, Albu Ştefan, Alexe Ion, Bârsan Nicolae, Dragomir Ion, Dragomir Nicolae, Dragu Ion, Dragu Radu, Dragu Sandu, Dragomir Nicolae, Florea Ion, Iordache Gheorghe, Nedelcu Gheorghe, Oprea Gheorghe, Petrache Nicolae, .....Toma Nicolae, Toma Vasile, Voinea Petre.
La nivelul comunei Vadu Paşii, care are inclusă şi fosta comună Scurteşti, din care făcea parte satul Dâmbroca, în timpul celui de al doilea război:
- La războiul din 1916 – 1918. apar: Coman Gheorghe, Enache Ion, Florea Ion, Ion Ion, Ionescu Ion, Iosif Nicolae, Lăudatu Gheorghe, Moise Ion, Oprea Gheorghe, Oprişan Nicolae, Pană Stan, Preda C. Marin, Ungureanu Constantin, Voinea Gheorghe, Voinea Vasile, Zaharia Vasile...
„Îmi povestea mama mea că în anul 1916, când a fost războiul cu nemţii, au fost cartiruiţi prin satele noastre şi în camera unde eram eu şi cu un nepot, al sorei mele, mă luau nemţii şi se jucau cu mine. Îmi aruncau zahăr cubic pe jos în cameră şi eu, cum eram micuţ de doi ani, mă dădeam jos şi luam zahărul, apoi aruncau bani pe jos şi iarăşi mă dădeam jos după bani şi aşa mă frământam toată ziua, apoi mă băgau pe o pâlnie de gramofon cu capul şi eu strigam „ - Pune mamă perna pe mine că mă mănâncă!” (Neculai Iordache)
„– La primul război au participat toţi apţii – combatanţi. În luptele de la Mărăşeşti a căzut fiul lui Vlad Preda, Enache.
Toţi cei chemaţi sub drapel, în al doilea război, fredonau cântecul „La arme”, Au luptat şi în răsărit şi în apus foarte puţini s-au întors de pe front şi din prizonierat. ”. (Prof. Constantin Enuş)
................................................................................
„* Tatăl meu, Costică Tăbăcaru, a participat la primul
război mondial, 1916–1918, la Mărăşeşti şi Oituz. A fost Onorat cu Brevetul de participant, din ordinul Regelui Ferdinand I.” (Măndiţa Sares)
Monumentul eroilor din primul război mondial, aflat în curtea bisericii „Adormirea Maicii Domnului” din Dâmbroca, şi crucile pentru eroii din al doilea război mondial. Crucea a fost ridicată de Gheorghe Sava Bratosin.”
Nota
Se constată că peste acele zile negre ale primului război mondial, s-a cam lăsat uitarea. Nu sunt bine cunoscuţi eroii acelor vremuri, decât pe ici, pe colo, de la unii săteni care-şi amintesc ceva de bunicii lor. Ei au luptat împotriva frontului format în sud de Regatul Bulgar şi Imperiul German, cât şi pe frontul de nord, format de Imperiul German şi Imperiul Austro – Ungar.
Urmările războiului au fost resimţite puternic şi în satul Dâmbroca, mai ales de către soţiile celor plecaţi pe front, dar şi de ceilalţi săteni, din cauza jafurilor comise de trupele inamice. Sătenii au fost obligaţi să contribuie cu alimente pentru aprovizionarea armatei.
Pe monumentul eroilor, aflat în curtea bisericii „Adormirea Maicii Domnului”, din sat, sunt înscrise următoarele nume proprii: Manole, Neculai, Neculai, Petru, Toader, Gheorghe, Ion, Pandele, Vasile, Constantin, Ion, Bratosin, Nedelcu, Gheorghe, Licsandru, Anton, State, Radu, Gheorghe, Oprea.
Toţi aceşti eroi au primit, din ordinul Majestăţii Sale,
Regele Ferdinand, Crucea Comemorativă a Războiului 1916 – 1918, cu berete, şi câte 10 pogoane pământ.
|