CAPITOLUL  III – DEZVOLTAREA SOCIO-ECONOMICĂ

1. AGRICULTURA, APICULTURA SI PROTECTIA ANIMALELOR

Ca oricare dintre componentele vieţii social - economice, agricultura poate fi „fotografiată” pe câteva etape ale existenţei satului Dâmbroca:

A - Perioada 1881–1940
B - Perioada 1941–1962
C - Perioada 1962–1990
D - Perioada post-comunistă

• Apicultura
• Protecţia animalelor
• Un ţăran model

.................................................................................................

c - Perioada 1962 – 1990

După cum, se ştie, perioada a început prin crearea Cooperativei Agricole de Producţie.

În satul Dâmbroca, finalizarea colectivizării (înfiinţarea C.A.P. – ului) s-a făcut pe 24 martie 1962.
S-a înfiinţat C.A.P. „ Libertatea” Dâmbroca:

- suprafaţa – 1.481 ha;
- braţe de muncă – 1.349;
- fond de bază – 3.700.000 lei;
- avere obştească – 5.700.000 lei;

Producţii medii: grâu - 2.500 kg/ha;

- porumb – 3.200 kg/ha;
- floarea-soarelui – 2.100 kg/ha;
- sfeclă de zahăr – 21.000 kg/ha.

În sectorul zootehnic:
- bovine – 326 capete;
- porcine – 246 capete;
- păsări – 9.243.

Parcul tehnic: autocamioane – 3;

autoturisme – 1;
motopompe – 5;
motoare 25 cp – 2; moară cu ciocănele

În anul 1962, deşi producţia agricolă a fost satisfăcătoare, ţăranii colectivişti s-au ales cu foarte puţine bucate, întrucât dările către stat au fost foarte mari. Ţăranii s-au revoltat, considerând că au fost încălcate promisiunile făcute de autorităţi la înfiinţarea CAP-ului.

„Tot ce se realizează e al vostru” – li s-a spus şi s-a apreciat că vor primi 8 kg porumb boabe, la ziua de muncă. Nu s-au ţinut de cuvânt şi le-au oferit 4 kg ştiuleţi la ziua de muncă.

Având în vedere cele întâmplate, satul a avut de suferit, dar pe parcurs treburile s-au mai îndreptat.
Datele prezentate mai sus, în legătură cu formarea CAP-ului au fost redate în cartea monografică „ În căutarea unei noi şanse . Săgeata”.

Din discuţiile cu Constantin Stănilă, cel mai longeviv preşedinte de C.A.P.(1962-1983) şi apoi primar al comunei Săgeata( 1983-1988), datele apar cam diferite:

· - CAP-ul s-a format cu 1350 ha, dintre care 910 din
partea satului Dâmbroca şi 440 din partea satului Borduşani. Terenul de până la 1481 ( adică 131 ha), aparţineau AESS, societate care avea 50 procente ale statului şi 50 ale comunei.

· - unele sectoare ale CAP-ului s-au dezvoltat
treptat, astfel:

. La bovine s-a pornit de la 17 vaci şi s-a ajuns la
400 capete, dintre care vacile erau în număr de 370, iar tineretul în număr de 30;

. La ovine s-a pornit cu efectiv redus şi abia în
1970 s-a ajuns la 300 oi;

. la avicol, s-a pornit cu două cuiburi (hale) şi s-a
ajuns la trei hale. Erau două categorii de păsări: ouătoare şi pentru carne.
Viticultura nu a fost ca ramură a CAP-ului. S-a repartizat o suprafaţă de teren la marginea satului, spre Borduşani şi acolo au primit unii săteni câte 10-15 ari pentru vie. Aceste loturi, de 10-15 ari, făceau parte din cei câte 30 ari lăsaţi în folosinţă fiecărui gospodar.

. Sectorul irigaţii a început prin irigarea cu motopompe a sectorului legumicol, pe 15-20 ha şi s-a extins tot cu motopompe şi în regim propriu al CAP-ului, la terenul de După Oboare(pe Suhat). La iniţiativa preşedintelui CAP, Constantin Stănilă, în 1972 s-a trecut la un sistem de irigaţii extins la o suprafaţă de 500 ha. Pentru o bună cunoaştere a sistemului, Constantin Stănilă a fost trimis la specializare în China. Sistemul a fost proiectat şi realizat de către IELIF (Întreprinderea de Executare a Lucrărilor de Îmbunătăţiri Funciare). CAP-ul a contribuit cu executarea canalelor secundare, pe 5 artere. Sistemul de irigaţii a fost finalizat în 1980.

· - În ce priveşte sectorul de maşini agricole, acesta nu aparţinea CAP-ului, ci era se constituit de SMA-uri de stat, care deserveau CAP-urile. Un asemenea SMA se afla la nivelul comunei Săgeata şi avea secţii la nivelul CAP-urilor, deci şi la CAP „Libertatea” din Dâmbroca.

· - CAP-ul a fost organizat pe 5 brigăzi, dintre care trei ale satului Dâmbroca (brigadieri: Stanciu Neculai, Dedu Voicu şi Oprea Dumitru) şi 2 ale satului Borduşani(cu brigadierii: Ion Ilie şi Mihai Gheorghe). Fiecare brigadă avea câte un efectiv de 50-60 lucrători, organizaţi în 3-4 echipe.

· La conducerea CAP-ului, pe diferite perioade de
timp, au fost:

. Şerban Preda, din martie 1962, până în octombrie 1962;

. Constantin Stănilă: 1962-1983;

. Ing. Andronache Cornel: 1983-1990;

. Ing. Bădescu Adina: 1990-1992;

Menţionăm că din 1977, CAP „Libertatea” Dâmbroca a fost încorporată la nivelul comunei, în CAP „11 Iulie” Săgeata.

· Sectorul legumicol a fost organizat sub directa coordonare a AESS Săgeata, ca fermă de stat, în care 50% din afacere aparţinea CAP-ului. Această fermă era condusă, cu mare competenţă de brigadierul Sares Ştefan şi avea circa 120 lucrători, organizaţi pe 5 echipe.

Născut: 1916 - Teleorman – Vlaşca Decedat: 1996. Mărturisirea Măndiţei Sares: „Bunicul, aflându-se în insula Hios, sub stăpânirea turcilor şi aceştia capturau femeile frumoase pentru sultan, a părăsit ţara şi a ajuns în România, în Teleorman, apoi la Brăila. Era un om bogat, se numea Sariologur Nicolas. Avea vapor, căra marfă pe Dunăre. Nu prea a mers treaba şi a venit la Scurteşti, judeţul Buzău. Avea 8 copii ( 4 băieţi şi 4 fete): Vanghelie (Vanghelis), Vasilis, Dimitris, Fanachis, Eugenia, Ecaterina, Elena şi Olga. La Scurteşti, pe moşia lui Şuţu, ca administrator a făcut o crescătorie de porci, florărie, fermă legumicolă. A decedat în 1946, cam la 66 ani.

Realizările deosebite ale lui Ştefan Sares (Fanachi): *a realizat solarii frumoase la ferma CAP-ului *a realizat proiectul cu solariile de la apa Buzăului *a deturnat cursul apei Buzăului şi cu motopompe aducea apa la solarii *a devenit şef de fermă în 1962 şi a activat pe funcţie până în 1990.

Producţiile realizate la CAP, au fost, cu aproximaţie:
. la porumb ~ 10 tone ştiuleţi/ha;
. la grâu ~ 4 tone/ha;
. la floarea soarelui ~ 3 tone/ha.
În afară de culturile de bază, doar plante furajere mai erau cultivate, atât cât erau necesare pentru zootehnia CAP-ului.
Producţia realizată de CAP, era pe baza unui Plan de Producţie, întocmit de CAP, sub directa îndrumare şi coordonare a Direcţiei Agricole Judeţene. Se stabilea un Contract în care erau prevăzute:
. Tipurile de culturi,
. Producţia la hectar pentru fiecare cultură în parte,
. Cantitatea de produse pentru zilele de muncă,
. Cantitatea de produse pentru Fondul de Stat,
. Datoriile pentru diverşi prestatori de servicii.

.....................................................................................

Avantajele aduse de CAP, în perioada 1962-1990, au fost menţionate la subcapitolul „Istoricul Satului Dâmbroca”

- CAP-ul „Libertatea Dâmbroca”, constituit de satele Dâmbroca şi Borduşani, deţinea 1350 ha, teren agricol. Putem concluziona că în comunism au existat şi aspecte pozitive, printre care acela că s-a creat oportunitatea pentru o agricultură corespunzătoare, prin exploataţii întinse, care permiteau asolamentul, respectarea verigilor tehnologice, iar fertilizarea, chimizarea, erbicidarea şi folosirea pesticidelor erau bine puse la punct de către cadre tehnico – inginereşti, foarte capabile. Toate acestea au condus la producţii de 4-5 ori mai mari decât cele înregistrate după 1990.

- Organizarea terenurilor agricole, pe loturi, planificarea lucrărilor agricole cu un grafic bine stabilit, introducerea sistemelor de irigare, darea în folosinţă pentru agricultură a unor terenuri necultivate până atunci (o mare parte din islazul satului), au creat de asemeni posibilitatea de creştere a producţiei agricole.

Născut: In anul 1931, in satul Dâmbroca, comuna Scurteşti, din părinţii Dumitru şi Tudora Stănilă; De profesie: Agricultor Cu domiciliul în Dâmbroca, comuna Săgeata,Judeţul Buzău. Căsătorit: 1955, cu Aurica Nistor, din Pârscov.Judeţul Buzău, are 2 copii: - Enache, 56 ani – comisar, pol. Buc., are un copil si - Maria, cu 2 copii gemeni, cls a XI-a Studii şi activităţi: 1938–1942 –Şcoala elementară, la Dâmbroca, com. Scurteşti, 1964–1968 – gimnaziul, la Pogoanele, jud. Buzău, 1968–1973 – Liceul, la Râmnicu Sărat, 1950–1962 – agricultor, 1962–1983 –Preşedinte CAP „ Libertatea” Dâmbroca, perioadă în care a mers şi la perfecţionare în China, 1964– Academia „Ştefan Gheorghiu” Bucureşti 1983–1988 – Primar, comuna Săgeata, 1988–1990 – Preşedinte Cooperativa de Consum.

Crampeie din interviu:

„M-am născut în 1931, luna decembrie.

Am stat la părinţi până am plecat militar. După trei ani de armată m-am reîntors în sat, m-am căsătorit cu Aurica şi am creat 3 copii, care acum sunt căsătoriţi, la casele lor şi avem trei nepoţi. Unul din ei este ofiţer la poliţia capitalei şi doi sunt liceeni în Buzău.

Am avut 5 ha de pământ, cu care, la momentul corespunzător am intrat în Colectiv. După un timp am fost ales preşedinte de CAP, unde am funcţionat 21 ani.

A trebuit să-mi completez studiile cu liceul şi studiile academice. Am avut şi onoarea de a fi delegat în China, în schimb de experienţă.

Astăzi mă bucur de o pensie şi mă ocup de propria gospodărie, alături de soţie.” (Constantin Stănilă)

„Domnule Constantin Stănilă, vă apreciez activitatea, aşa cum mi-aţi prezentat-o şi cred că, din câte mi-aţi spus şi din faptul că aveţi credinţă în Dumnezeu, nu aţi comis cu bună ştiinţă greşeli specific comuniste. Logica expunerilor dumneavoastră în acest interviu, mă face să cred că aţi avut totdeauna intenţii bune şi credinţă în Dumnezeu, dar, din câte ştiu, aceste calităţi nu prea se puteau pune în valoare în timpul comunismului. Din faptul că mulţi oameni ai satului, vă apreciază şi azi, ca un om de seamă iar alţii, care mai ţin minte şi câte ceva cu care s-au simţit nedreptăţiţi, sau şuguiesc despre unele aspecte ale vremurilor comuniste, au totuşi reţineri în a vă găsi vinovăţii personale şi că vă apreciiază în continuare ca pe un bun gospodar, mă impresionează în mod plăcut.

V-am căutat, pentru acest interviu, în mai multe rânduri şi de fiecare dată eraţi foarte prins cu treburile: la câmp, la oraş, la îngrijirea animalelor. Vă felicit pentru faptul că la vârsta ce o aveţi, de 81 ani, sunteţi atât de activ, atât de harnic! Vă felicit şi pentru faptul că nu aţi uitat niciodată de Dumnezeu, că aţi sprijinit biserica şi mergeţi în mod sistematic să vă plecaţi în faţa lui Dumnezeu şi să vă rugaţi! Vă doresc o viaţă lungă, în sănătate şi noi împliniri!” (Mircea Iordache)